Scurt istoric Pitesti

Atestat documentar la 20 mai 1388, intr-un act de danie al domnitorului Mircea cel Batran, orasul-targ Pitesti se dezvolta ca un centru comercial, mestesugaresc si agricol. Radacinile sale se prelungesc, insa, in antichitate.

In perioada daco-romana, Pitesti a facut parte din regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis, de atunci datand numeroase fragmente de zidarie, constructii, ceramica si monede. Relicvele apartinand culturii Dridu si izvoarele numismatice din epoca medievala confirma teoria potrivit careia Pitesti practica schimburi economice intense cu lumea sud-dunareana, indeosebi cu Imperiul Bizantin. Aici si-au avut temporar resedinta voievozii Basarab cel Tanar, Mihnea cel Rau si Vlad cel Tanar. Atestarea documentara de la 1388 face din Pitesti, alaturi de Campulung (1300), Curtea de Arges (1300), Braila (1350) si Slatina (1368), unul dintre cele mai vechi targuri. O prima mentiune despre orasul Pitesti apare in anul 1510. Ea este confirmata ulterior, la 27 august 1582, atunci cand se face referire la organizarea oraseneasca a comunitatii, conduse de un judet si de 12 pargari.

Intre anii 1512 si 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieste si la Pitesti curte voievodala. Boieri si dregatori de seama - Golestii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craiovestii etc. - in frunte cu domnul Unirii, Mihai Viteazul (1593-1601), au proprietati la Pitesti. Vestigii culturale din aceasta perioada au fost identificate pe langa Biserica Sfantul Gheorghe, ridicata in 1656 - prima compozitie supraetajata pe coloane de caramida din tara Romaneasca - pe langa Schitul din Trivale - ctitorie a mitropolitului-carturar Varlaam - si pe langa scoala de Pictura, la care s-au format Popa Simion din Pitesti (Simion Popescu), Nicolae din Pitesti si Petre Zugravul.

Din anul 1640, dateaza marturii scrise despre bisericile frumoase de aici, precum si despre cele 200 de case de oraseni, cca 1.000 de suflete, a caror priveliste nu-l lasa indiferent pe calator.

In anul 1656, domnitorul Constantin serban si doamna sa Balasa ctitoresc in miezul orasului, pe fundatiile unui mai vechi lacas de cult, Biserica Domneasca Sfantul Gheorghe.Importanta asezarii continua sa sporeasca. Hrisoavele vremii vorbesc despre existenta, in 1746, a sapte-opt biserici la Pitesti. In 1780, numarul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor la 250.